Săptămâna trecută, comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament care instituie posibilitatea efecturării de interceptări, sau alte astfel de măsuri, doar cu aprobarea judecătorului.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
Telefon anti-interceptare |
|
Comisia de revizuire: Procurorii pot dispune interceptări pentru 48 de ore, în cazuri excepţionale "În cazul în care există urgenţă deosebită în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin. 2 (interceptări sau alte forme de obţinere de informaţii personale, n.r.) procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror şi, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă", este amendamentul adoptat de membrii Comisiei de revizuire. Săptămâna trecută, comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament care instituie posibilitatea efecturării de interceptări, sau alte astfel de măsuri, doar cu aprobarea judecătorului. Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
0 Comments
Stenogramele discutii lor telefonice, aflate in dosarul "Rutiera" Dosarul penal "Rutiera" în care sunt judecaţi 14 agenţi de poliţie din cadrul Serviciului de Circulaţie Iaşi, oferă, odată cu trecerea timpului, amănunte extrem de interesante pentru opinia publică, despre modul până unde poate ajunge putregaiul corupţiei, într-un sistem bolnav, fără valori morale şi bazat doar pe pile, cunoştinţe ori relaţii. Într-un rechizitoriu care numără aproape 400 de pagini, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi redau o serie de picanterii şi dialoguri spumoase între poliţiştii rutierişti şi cei care încălcau de fapt regulile de circulaţie. Negocierile dintre părţi vizau exclusiv "iertarea de păcate", adică de amenzi ori puncte de penalizare. În acest joc de-a baba oarba intervin deseori şi personaje foarte cunoscute, din zona politicului, economicului, afacerilor sau chiar a justiţiei. În cele ce urmează, vă vom prezenta ad-literam dialogul telefonic inedit dintre procurorul Luana Maxim de la Parchetul ieşean, şi unul dintre inculpaţi, e vorba de poliţistul Cătălin Harnagea, pe care anchetatorul l-ar fi rugat ca să intervină pentru un amic mai vechi, ce urma să fie sancţionat contravenţional cu suspensarea permisului de conducere pentru încălcarea unor reguli de circulaţie. Insul cu pricina, pentru care procurorul Maxim a intervenit telefonic cu scopul de a fi iertat, se numeşte Florin Slabu, un personaj charismatic şi destul de cunoscut în lumea interlopă a Iaşului. Convorbirea din data de 7 noiembrie 2008, ora 15.28, dintre inculpatul din Dosarul Rutiera, Cătălin Gheorghiţă Harnagea, care a fost contactat telefonic de către Luana Maxim, aceasta din urmă fiind procuror în funcţie la Parchetul local. Vantu: "FNI A fost o operaţiune a statului român. Statul român s-a folosit de mine. S-au ascuns toţi în spatele meu şi acolo stau de zece ani. Au luat nişte nevinovaţi" În urmă cu câteva luni, dosarul în care au fost inculpaţi Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian a fost trimis spre judecare. Cauza a fost repartizată aleatoriu, susţin cei de la Tribunalul Bucureşti, magistratului Camelia Bogdan. Tot la acest judecător a ajuns aleatoriu şi partea civilă a dosarului FNI, trimisă spre rejudecare. Cele două cauze au primit termen în aceeaşi zi. Aşa a început judecarea dosarului „Fugii" lui Nicolae Popa: Justiţia nu cunoaşte nici tată, nici mamă, justiţia priveşte doar adevărul".Dacă ar fi să ne luam după definiţiile justiţiei, faptul că tatăl judecătorului Camelia Bogdan a fost păgubit FNI nu ar trebui să conteze. Aşa au considerat şi magistraţii care au respins cererea de recuzare ridicată de avocaţii inculpaţilor din dosarul „Fugii" lui Nicolae Popa. Legătura nu a fost făcută cu Vîntu, fiindcă, juridic, omul de afaceri nu a avut nicio legătură cu acel dosar, însă Nicolae Popa - da. Fugarul a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi păgubit sute de investitori, printre care şi familia doamnei judecător. Aceiaşi magistraţi de la Tribunal nu au avut nimic împotrivă ca Bogdan Camelia să judece şi dosarul FNI, în care chiar tatăl ei a cerut recuperarea investiţiei făcute la fond. Conform legii, este un caz de incompatibilitate. Conform principiilor justiţiei însă, Vîntu ar trebui să stea liniştit, fiindcă o judecată se bazează doar pe probe clare şi atât, iar judecătorul nu se lasă influenţat de factori externi. Potrivit raportului comisiei care a dus la demiterea lui Săftoiu, ambiguităţile legislative în domeniul interceptărilor pot duce la derapaje de la democraţie Nu mai puţin de şase instituţii au dreptul, conform legii, să deţină şi să folosească „mijloace adecvate”, iar zece instituţii pot solicita şi obţine punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor. Aşa arată raportul comisiei de anchetă conduse, în legislatura trecută, de către senatorul PSD Cristian Diaconescu, actualmente ministru de Externe. Raportul a fost depus la Parlament la jumătatea lunii octombrie, dar, din cauza alegerilor legislative, nu a mai apucat să fie discutat. Comisia fusese înfiinţată în aprilie 2007, după afirmaţiile fostului director al SIE Claudiu Săftoiu, conform cărora acest serviciu ar deţine aparatură de interceptare. Comisia „Diaconescu” precizează că legislaţia actuală cuprinde 16 legi organice pe această temă, dar nici una dintre ele „nu precizează explicit că SRI este singura autoritate la nivel naţional în domeniul realizării interceptării comunicaţiilor şi al relaţiilor cu operatorii de comunicaţii”. În plus, nici unul dintre aceste acte normative nu defineşte clar noţiunea de „comunicaţii” şi sintagma „interceptarea – ascultarea comunicaţiilor”, spre deosebire de legislaţia europeană. Conform documentului, DNA şi Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului pot achiziţiona şi folosi tehnică de interceptare, dar nu au asemenea echipamente, deşi legea le dă dreptul. SRI are şi aparatură pentru interceptate, fiind instituţia care dă informaţii celor abilitaţi să le primească – MApN, SIE, SPP, MAI, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public. SIE şi SPP sunt beneficiari, iar STS organizează şi administrează reţelele de comunicaţii integrate destinate autorităţilor statului şi are ca principală misiune garantarea protecţiei şi confidenţialităţii comunicaţiilor asigurate prin aceste reţele. DGIPI – fosta „Doi ş-un sfert” – au sisteme de calcul care permit transcrierea convorbirilor interceptate de către SRI. DNA, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului şi DGIPI au aparatură destinată interceptărilor ambientale, pentru realizarea de flagrante. Comisia parlamentară a atras atenţia că actualul cadru legislativ expune instituţiile statului „unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de drept”. Comisia a propus, printre altele, ca instituţiile care au solicitat interceptarea convorbirilor telefonice să prezinte, semestrial, un raport conţinând procesele – verbale şi anexele ce privesc distrugerea informaţiilor care nu mai fac obiectul unor operaţiuni sau dosare în curs. sursa Mai multi activisti internet, jurnalisti, dar si fundatii importante si specialisti in securitate IT atrag atentia ca apelurile efectuate prin Skype le-ar fi fost interceptate. Microsoft este somata de mai multi utilizatori, printr-o scrisoare deschisa, sa investigheze problema de securitate. Scrisoarea deschisa, care a fost publicata ieri de grupul din care fac parte si mai mult avocati care apara dreptul la confidentialitatea datelor utilizatorilor, solicita Microsoft sa faca publica documentatia referitoare la practicile de securitate si confidentialitate a informatiilor pe care se bazeaza serviciul VoIP Skype. Microsoft a achizitionat, in octombrie 2011, Skype, printr-o tranzactie in valoare de 8,5 miliarde de dolari. In scrisoare, semnatarii isi manifesta ingrijorarea fata de nivelul de acces pe care l-ar putea avea institutiile guvernamentale la continutul comunicatiilor prin Skype. Printre cei care au semnat scrisoarea deschisa se numara Electronic Freedom Foundation, Reporteri Fara Frontiere, Initiativa Egipteana pentru Drepturile Omului si Tibet Action Institute. Ingrijorarea semnatarilor este legata si de faptul ca Microsoft va inlocui total Windows Messenger Live cu Skype, in luna martie, iar daca problema interceptarii comunicatiilor prin serviciul VoIP se confirma, atunci numarul userilor care ar putea fi "ascultati" si supravegheati oricand creste foarte considerabil. Informaţiile despre cum a fost interceptat de SRI Dragoş Rusu apar în dosarul penal al procurorilor Bălan şi Sâmpetru. Unul dintre ei a discutat cu fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov, Mihai Vlad, inculpat la rândul său în dosarul procurorilor.În timp ce-i interceptau pe procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru, procurorii anticorupţie au aflat date despre alte presupuse infracţiuni comise de Dragoş Rusu. "Rusu Dragoș, comisar general adjunct al Comisariatului General al Gărzii Financiare desfășoară activități cu potențial ridicat de risc la adresa siguranței naționale, obținerea de informații din domeniul economic în interesul altui stat,derularea unor proiecte de natură economică sub coordonarea serviciilor altui stat,asigurarea locurilor de întâlnire, a sistemului de legătură, verificarea unor persoane și firme" - se arată în referatul DNA, citat de Telejurnal. Serviciul Român de Informaţii a primit mandat pentru ascultarea lui Dragoş Rusu după ce plecările la Chişinău ale acestuia au început să devină suspecte. Legătura lui Rusu cu o femeie din Republica Moldova a stârnit suspiciuni, iar SRI l-a monitorizat tocmai pentru că această femeie ar fi fost omul de legătură al presupusului spion, care ar fi furnizat informaţii ce ţin de siguranţa naţională. sursa USL se pare că nu mai știe ce votează în Parlament. Deși strigă că dosarele sunt făcute la comandă politică din cauza interceptărilor, aceștia au acordat puteri nelimitate procurorilor anticorupție care îi vânează, scrie pesurse.ro. Gest sinucigaș: USL a dat mână liberă DNA la interceptăriÎn noul Cod de procedură penală care se va aplica din februarie, 2014, parlamentarii coaliției au votat doua dintre alineatele strecurate în art. 12 al Legii nr.255 care prevede ca serviciile pot intra când vor în casele suspecților, inclusiv prin efracție și să-i filmeze chiar și in dormitor, toate informațiile astfel obținute reprezentând apoi probe zdrobitoare în fața instanței. Parlamentarii actualei coaliții guvernamentale au votat, cel mai probabil pe necitite, Legea nr.255, care a și fost publicată în Monitorul Oficial din 14.08.2013. Este vorba despre punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispozitiile procesuale penale. Iar printre modificările adoptate de către distinșii parlamentari USL se prevede și ca „Legea nr. 51/91 privind siguranța națională a României” se transformă în “Legea privind securitatea națională a României”. Iar trecerea de la “siguranță” la “securitate” poate fi justificată și prin dedesubturile câtorva dintre cele zece articole noi introduse astfel în lege, relatează Național. Ce a votat majoritatea parlamentară USL a votat pentru extinderea fără precedent a “activităților specifice pe care le pot desfășura organele cu atribuții în domeniul securității naționale”. Astfel, art. 12(2) lit. a) prevede: “ interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice efectuate, sub orice forma”. Iar alte alineate permit interceptarea, tot “sub orice formă” și a celorlalte feluri de comunicare posibile, de la telefoane până la telegrame poștale, inclusiv localizarea unui suspect prin satelit. De asemenea, la lit. c) “ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acesta le conține, precum și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee “ Practic, ofițerii sub acoperire pot, în mod legal, începând din februarie, să intre prin efractie într-un birou, să pună camere de filmat acolo, după care pot reveni când vor, tot ca “șpringarii”, să ia microfoanele sau să puna altele. Operațiunile pot fi derulate, în premieră, nu doar în locuri publice, dar și la domiciliile suspecților.La lit. d) distinșii parlamentari au votat și permis ca “instalarea de obiecte, intreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatari personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private” Astfel fiecare cetățean poate fi înregistrat și în dormitor, în tandrețurile cu amanta sau soția. Totodată, în noul Cod de procedura penală cei care speră că vor scăpa de DNA se îneală. La capitolul 2, art. 5 (3), se specifică: “la judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricaror alte cereri în care cercetarea penala a fost efectuată de Direcția Naționala Anticorupție potrivit legii vechi, (….), participă procurori din cadrul DNA”. Asta ca să vedeți ce a votat distina majoritate USL în Parlament! sursa Pe lângă numele lui Liviu Dragnea, trimis în judecată în dosarul Referendumului, în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, apar şi alte nume de teleormăneni cunoscuţi. Printre persoanele cu care Liviu Dragnea a avut convorbiri în ziua referendumului se numără deputatul USL, Valentin Boboc Liviu Dragnea a fost trimis, astăzi, în judecată în dosarul legat de fraudarea referendumului. Alături de vicepremier, sunt acuzate alte 75 de persoane din Teleorman, Gorj, Vrancea. În rechizitoriul care are 44 de capitole apar si interceptări telefonice cu discuţiile purtate de fostul preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea, în ziua referendumului. La ora 20:40, Dragnea îl sună pe Valentin Gabriel Boboc, deputat PSD de Teleorman Boboc: Da, să trăiţi! Dragnea: Băi ... Vali, văd că Victor (n.n.: Victor Drăguşin, primarul Alexandriei) are telefonul închis, aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria ... (Trebuie remarcat că ulterior acestei convorbiri, prezenţa la vot consemnată în municipiul Alexandria la închiderea urnelor după aproximativ 2 ore a crescut semnificativ, de la 38% la 52,32%). Boboc: Ştiu, şefu’! Din casă în casă, uite, acum sunt prin zona asta pe la Agricol, pe aici ... din casă în casă o iau ... Dragnea: Aşa! Boboc: Dar au început să vină, acuma au început să vină. Au fost la ţară. Dragnea: Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe ... Boboc: Asta le facem, batem din uşă în uşă! Din uşă în uşă am luat-o pe toate străzile! Dragnea: Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea împânzită în oraş? Boboc: Da, şefu’, toţi îi am peste tot. Dragnea: Liberalii? Boboc: Aicea ... îi certai niţel, asta făceam când m-aţi sunat dumneavoastră, că ei au dus pe la ţară şi le-am zis să-i adune pe toţi de la ţară (n.n.: cu referire la militanţii liberali) că acolo s-au cam terminat, hai să îi aducem pe toţi încoace, în oraş. Dragnea: Zi, mă, să îi aducă în oraş, mă! Boboc: Păi, asta ... şi că zise că îi aduce pe toţi în oraş acuma. Dragnea: Bine, bine! Citeste mai mult: adev.ro/muaug1 Farmaciştii, adimistratori de firme, dar şi un medic psihiatru, acuzaţi că au prejudiciat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu 1,6 milioane de lei aşteapă să vadă dacă îşi vor petrece următoarele 29 de zile după gratii. Pe numele a 13 dintre inculpaţii din dosar au fost emise ordonaţe de reţinere pentru 24 de ore. 12 dintre ei au fost duşi în faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Procurorii au ataşat referatului interceptări, mailuri, dar şi interceptări telefonice între cele 22 de persoane pentru care s-a început urmărirea penală, încă din luna octombrie. Pentru eliberarea celor peste 4.000 de reţete false, diriginţii de farmacii dar şi coordonatorii duceau o adevărată muncă de lămurire cu cei implicaţi. Printre persoanele reținute marți de procurori sunt şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme. Discuția 1: Şerban Claudia: A venit Ana, Ana Maria, la mine în teren şi mi-a zis clar: "Trebuie să creştem!" OK! Mă străduiesc! Uite...te sun Negulescu Ermina: Te cred! Eu aştept un răspuns de 4 zile şi dacă nu vine...îţi dai seama, zilele trec! Şerban Claudia: (...) Dacă Ana Maria mi-a zis în faţă că trebuie să creştem şi că tu trebuie să-mi demonstrezi în scris ce ai făcut între 20 şi !...ce ai.. Discuția 2: Şerban Claudia: Şi i-am zis: "Încerc să fac ceva, are Sorin produsele, aştept un ok, aştept un răspuns! Să facă ceva! (...) Şi i-am zis: "Sorin, până la urmă ce facem cu chestia asta? (...) şi bine, Ana Maria mi-a zis o chestie, că, nu ştiu cum a zis că: "V-am atenţionat că mailurile pe care le daţi la directorii de zonă să fie cu CC la mine" pentru că ea n-a ştiut de tine! Ea a crezut că se rezolvă cu banii ăia, că-i mituim pe medici! Aşa mi-a transmis Sorin! (...) Nu ştiu ce să zic! Anca, tot aşa se străduieşte...Mă, de unde să baţi din picior şi să-ţi aducă mâine medicul... Discuția 3: Şerban Claudia: Şi i-am zis "Ancuţa, crede-mă, pe zona mea eu n-am să fac altceva decât cu reărezentanţii. Atât! Deci noi n-avem psihiatrii în zonă. N-am de unde să-i scot! Decât să cooptez un reprezentant care să-i aducă în mână reţetele! (...) Le-am explicat şi la fete că are sens să ne luptăm cu familiştii (n.r medici de familie) dar ăştia trebuie să ne luptăm! Însă sunt pe zonă! N-am decât prin reprezentanţi să găsesc, la oncologie sau la... " Discuția 4: Negulescu Ermina: Şi zice: "M-au sunat 4 şefe din Dona să colaborăm!" Zice: "Cum poate să mă sune ălea la telefon să-mi zică chestia asta? (...) am rugat-o pe Ioana să vorbească cu colega ei de pe oncologie, la Fundeni şi mi-a promis că o sună şi încearcă să ne ajute...că îţi dai seama că ea la rândul lor lucrează cu astea particulare, mi-a şi spus!" Procurorii au propus, miercuri, arestarea preventivă a 12 dintre cei 13 retinuți, respectiv a lui Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Laurentiu-Aurelian Sescu, Maria Mirabela Sescu, Sorin Gelu Patrascu, Mirela Gabriela Mihai, Anca Mihaela Solomon si Claudia Elena Serban, se arata intr-un comunicat de presa al Parchetului Tribunalului Bucuresti. Magistratul orădean Mircea Pușcaș este acuzat că și-a negociat șpaga într-un oraș din Ungaria. „Evenimentul zilei” vă prezintă metodele prin care corupții încearcă să fie cu un pas înaintea procurorilor Frica de a nu cădea în plasa anchetatorilor îi face pe funcţionarii şi magistraţii corupţi să găsească noi metode pentru a nu putea fi interceptaţi şi înregistraţi atunci când încasează şpaga. În două dosare mediatizate, cu acuzaţi trimişi în judecată, procurorii au descoperit că, în timpul monitorizării ambientale, cei cercetaţi treceau graniţa şi stabileau detaliile afacerilor penale. Un astfel de caz este cel al judecătorului orădean Mircea Puşcaş, trimis în judecată de DNA în două dosare de corupţie. Denunţătorul, afaceristul Balla István, a discutat cu acesta să-i dea mită suma de 50.000 de euro pentru a scăpa de o condamnare de şapte ani cu executare. Detaliile au fost stabilite în staţiunea Hajduszoboszlo (Ungaria), la 70 de kilometri de Oradea. Mircea Puşcaş este acuzat că a primit prima tranşă din şpagă, 10.000 de euro, la un restaurant din Berettyojfalu (Ungaria), la 40 de kilometri de Oradea. Într-un caz similar, în dosarul „Zahărul”, complicii fostului senator PNL Cezar Măgureanu traversau Dunărea pe la Giurgiu şi se duceau în localitatea Ruse (Bulgaria). Scăpaţi de monitorizarea serviciilor secrete şi a procurorilor DIICOT, complicii discutau relaxaţi metodele prin care zahărul era importat în România, prin mai multe firme, fără a se plăti taxele. În alt caz, doi politişti de la Crimă Organizată, Adrian Mărgărit şi Daniel Cupe, l-au ameninţat pe irakianul Al Dulaimi cu un dosar penal, dacă nu le vor da 30.000 de euro. În piscină De teamă ca străinul să nu se ducă la DNA şi să aibă tehnică de interceptare montată pe haine, poliţiştii au stabilit întâlnirile cu acesta la piscina Hotelului Marriott. Detaliile au fost stabilite în mijlocul bazinului şi la duşuri. O altă metodă folosită de cei monitorizaţi este de a instala diferite programe informatice pe telefonul mobil, conectat la internet. Cele mai cunoscute sunt Google Talk, Skype, Viber, WhatsApp etc. În dosarul „Zahărul”, membrii grupului foloseau frecvent conferinţele pe Skype. Majoritatea celor monitorizaţi îşi scot în timpul întâlnirilor bateria de la telefon. Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache foloseau un telefon mobil de o generaţie mai veche, despre care au auzit că nu pot fi interceptate. Din acelaşi motiv, ele negociau mita în liftul Tribunalului, capitonat cu tablă şi aluminiu. De teama flagrantului, corupţii traversează graniţa sau sunt dispuşi să apeleze la metode inedite Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. Groaza de interceptări! Corupții își negociază șpaga în străinătate sau în pielea goală > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/frica-de-interceptari-spaga-este-negociata-la-granita-romaniei-negocierile-mitei-se-fac-1032.html#ixzz2hnEjKQ6F EVZ.ro Se pare că toată lumea are telefoanele ascultate. Până şi preşedintele Traian Băsescu a fost interceptat de procurorii care au întocmit dosarul lui Sorin Blejnar, fostul preşedinte al ANAF. Şeful statului a vorbit despre problema Rompetrol, dar şi despre situaţia unei firme care are contracte cu statul. Discuţiile au avut loc în luna septembrie 2010, iar şeful ANAF îl informa pe preşedinte despre o firmă de construcţii care a câştigat numeroase contracte cu statul şi care avea datorii. Firma este a unor apropiaţi ai PDL. Telefonul fostului şef al Fiscului era ascultat de procurori în dosarul privind importurile de motorină de la Braşov, în care fostul şef al ANAF a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului. sursa Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu s-a prezentat la Tribunalul Bucureşti din nou în scaun cu rotile şi a declarat că sunt interceptate 5.000 de telefoane ale unor oameni de afaceri şi politicieni, iar 23.000 de locaţii din România sunt monitorizate, conform Mediafax. "635.000 de telefoane interceptate în România de către serviciile de informaţii româneşti, 23.000 de locaţii care sunt monitorizate audio-video ale unor oameni de afaceri şi oameni politici, acesta este regimul împotriva căruia lupt. Nu sunt de acord să vorbesc în şoaptă ca pe timpul lui Ceauşescu. Nu sunt de acord să vorbesc cu doamna mea la ureche, aşa cum probabil dumneavoastră şi mulţi dintre dumneavoastră o faceţi. Am redevenit ţara discuţiilor în şoaptă şi voi continua să lupt împotriva unui astfel de regim indiferent de consecinţe", a declarat Vîntu la ieşirea din sala de judecată. Omul de afaceri a spus că acceptă să se prezintă la fiecare termen de judecată, dar că nu poate sta din cauza stării de sănătătate. În urmă cu o săptămână, Sorin Ovidiu Vîntu a venit la Tribunalul Bucureşti într-un scaun cu rotile, el spunând că începe vânătoarea împotriva preşedintelui, pentru că procesul său nu are legătură cu justiţia, ci este consecinţa luptei sale directe cu regimul lui Traian Băsescu. Tot atunci, avocaţii săi au cerut recuzarea judecătorului Camelia Bogdan, dar solicitarea lor a fost respinsă. La două termene, judecătorul a avut obiecţii în legătură cu documentele medicale invocate în instanţă. Procurorii care-l acuza pe Voiculescu de „tehnici telepatice” au metode interesante de a strange probe si de a discuta cu martorii si inculpatii. Un exemplu este Emilian Eva, fost procuror DNA-structura centrala, in prezent la DNA Iasi. Acesta este cercetat de Parchetul General dupa ce fostul prefect de Iasi, Dragomir Tomaseschi, l-a acuzat ca, timp de trei luni, ar fi interceptat in mod abuziv convorbirile telefonice ale fostul subprefect de Iasi, Cristian Angheluta. In plangerea depusa la Parchetul General se precizeaza ca Emilian Eva ar fi cerut interceptarea convorbirilor pentru numarul de telefon al subprefectului Angheluta pentru perioada 24.12.2010-17.02.2011 sustinand in fata instantei ca, de fapt, numarul i-ar apartine lui Dragomir Tomaseschi, acesta fiind „ascultat” legal in acea perioada. Telefoanele lui Tomaseschi au fost interceptate la acea vreme intrucat respectivul era cercetat de procurorul Emilian Eva intr-un dosar de trafic de influenta. Dosar in care, de altfel, pentru fostul prefect s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Acuzatii grave „Cu rea credinta, cunoscand faptul ca respectivul numar de telefon nu era folosit de mine, ci de catre subalternul meu, domnul Angheluta Cristian, procurorul Eva Emilian nu s-a conformat dispozitiilor procedurale ci a continuat sa efectueze interceptarea convorbirilor purtate de acesta desi nu avea calitate in dosar”, se mentioneaza in plangerea inaintata Parchetului de catre Tomaseschi, actualmente avocat in Baroul Iasi. Faptul ca pe numele anchetatorului respectiv exista un dosar l-a confirmat si Parchetul General, in luna iulie : „Dosarul (nr. 130/P/2013) se afla in lucru la procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind in faza actelor premergatoare”. Apucaturi bizare Mai mult, procurorul care a pus umarul la dosarul in care Voiculescu este suspectat de utilizarea unor “tehnici parapsihologice” si de “comunicare telepatica” a fost acuzat ca a comis abuzuri si in 2011, cand si-a trimis un coleg la puscarie: pe procurorul DIICOT Moisescu. Interesant, in luna iulie a acestui an, intr-un memoriu trimis sefilor lui Eva, Moisescu il acuza pe procurorul Eva ca dosarul pe care i l-a intocmit acesta este facut „din razbunare”. Mai exact, Moisescu sustine ar fi avut o „relatie amoroasa pasagera” cu iubita lui Eva si ca acesta, pur si simplu, ii poarta dusmanie. Anul trecut, Eva a mai avut o „mica problema”. A fost acuzat ca a pocnit o femeie care n-a cooperat. Potrivit ZiuaNews, victima Tatiana Crevetchi ar fi fost injurata ca la usa cortului, iar cand a cerut sa mearga in audienta, ar fi fost aruncata de Eva pe scari. La propriu! Detasat pentru niste cauze „nobile”! Cum este posibil ca un procuror sa fie acuzat de asemenea fapte si sa faca legea in continuare?! E greu de explicat…Este posibil, totusi, sa cantareasca mult si relatiile pe care acesta le are la varf, mai ales ca a dovedit ca poate fi un bun executant. Asta intrucat Emilian Eva a fost detasat de la Iasi la structura centrala a Directiei Nationale Anticoruptie fix atata timp cat a fost nevoie de el pentru a-i trimite in judecata pe Dan Voiculescu in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare si pe George Copos in dosarul Loteria II. sursa Procurorul George Bălan a fost interceptat de anchetatorii DNA din luna februarie, ca urmare a autorizaţiilor obţinute de la instanţa supremă, el având convorbiri cu mai multe persoane, între care Marcel Sâmpetru, comisarul Mihai Vlad - şeful SIPI Ilfov, dar şi cu premierul Victor Ponta. Din cadrul discuţiilor interceptate, încă din luna februarie, ale lui Georghe Bălan a reieşit că acesta a dat impresia că va fi numit procuror general al României de către premierul Victor Ponta, au declarat surse judiciare. Potrivit surselor citate, în una din convorbiri, Bălan îi cere lui Ponta o întâlnire şi acesta acceptă. George Bălan a fost procuror şef adjunct al Secţiei anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Comisiei de disciplină din Ministerul Public (1999 - 2000), perioadă în care Victor Ponta a fost promovat din funcţia de procuror de la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la Secţia anticorupţie a Parchetului instanţei supreme. Concret, Bălan i-a fost şef lui Ponta, cunoscându-se din acea perioadă. Totodată, din cadrul discuţiilor pe care le purta Bălan a reieşit că PSD şi PNL îşi disputau conducerile din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Concret, PSD ar fi vrut să propună şefi în Parchetul ICCJ, iar PNL în DNA, afirmă sursele citate. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, marţi, Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aviz pentru percheziţionarea birourilor procurorilor George Bălan, membru CSM, şi a lui Marcel Sâmpetru, fost procuror la Parchetul Naţional Anticorupţie (fostul PNA, actual DNA, fost consilier al lui Bălan, care de la începutul anului fusese mutat la Direcţia Resurse Umane a Consiliului. Potrivit solicitării DNA, cei doi ar fi obţinut informaţii de la Direcţia Informativă de Protecţie Internă (DGIPI), pe care le-ar fi divulgat unor persoane politice, în baza acestor informări, Bălan şi Sâmpetru şi-ar fi negociat ocuparea unor funcţii de conducere în Ministerul Public. Ei sunt acuzaţi de DNA de divulgarea de informaţii secrete către persoane neautorizate. Procurorii George Bălan, membru CSM, şi Marcel Sâmpetru, cercetaţi de procurorii anticorupţie, au fost suspendaţi din funcţii, miercuri, de către Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, a anunţat preşedintele CSM, Alina Ghica. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus că la acest moment este dispusă începerea urmăririi penale în cazul procurorilor Bălan şi Sâmpetru şi că în prezent continuă percheziţiile începute miercuri dimineaţă în acest caz. sursa Ponta: Am telefonul ascultat din februarie, când nici prin cap nu-mi trecea că voi fi premier13/10/2013 Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seara, că are informaţii conform cărora telefonul său a fost interceptat încă din luna februarie, când nici prin cap nu-i trecea că va ocupa funcţia de prim-ministru, arătând că situaţia este anormală chiar dacă atunci era unul dintre liderii opoziţiei. "Încă din februarie îmi era înregistrat telefonul, când nici prin cap nu-mi trecea că voi fi prim-ministru. Nu este normal", a spus Ponta, la o televiziune de ştiri. Ulterior, într-o altă intervenţie televizată, la RTV, premierul a precizat că informaţiile sale se bazează pe datele DNA publicate în presă, deoarece el personal nu are acces direct la astfel de informaţii. Referitor la cazul în sine anchetat de DNA, şeful Guvernului a arătat că el invită la cafea foarte multe persoane, atât prieteni, cât şi adversari, şi că procurorul în cauză este un prieten de familie. El a apreciat însă că lansarea cazului chiar în ziua în care el a plecat la Bruxelles reprezintă încă o "strâmbă" din campania electorală. Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că solicită oficial Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să publice imediat convorbirile telefonice care i-au fost interceptate, spunând că, dacă discuţiile nu sunt prezentate public, înseamnă că această instituţie a intrat în bătălia politică. Ilie Năstase, supărat că i-a fost ascultat telefonul: Le cer sute de milioane nenorociţilor ăstora!13/10/2013 Numele lui Brigitte Sfăt apare în interceptările DIICOT. În seara zilei de 27 mai, Brigitte a sunat-o de pe un număr care-i înregistrat pe numele lui Ilie Năstase pe Roxana Cârstea, soţia lui Dumitru Cârstea, mai cunoscut în lumea traficanţilor de ţigări ca "Gigi Olteanu". Sfât îl căută chiar pe Olteanu. Furios că DIICOT i-a interceptat telefonul, Ilie Năstase vrea să se ducă peste cei de acolo şi să le ceară socoteală. "Prietena mea nu are nicio treaba cu traficul de tigari. Interpreteaza cum vor ei si nu stiu de ce mi-au ascultat telefonul. Vreau sa ma duc si eu acum la DIICOT, sa intreb de ce mi se asculta telefonul. Sunt terorist? Nu este normal sa mi se asculte telefonul. Eu nu sunt o amenintare pentru Romania . Sunt multi teroristi si mafioti in Romania, dar lor nu sunt ascultate telefoanele. Merg la DIICOT sa le cer explicatii, pentru ca este implicata prietena mea. Vreau sa vad si eu convorbirea, pentru ca este numarul meu de telefon si am tot dreptul sa cer asta. Vreau sa mi se puna la dispozitie toate convorbirile pe care le-am avut, sa vad de cate ori am fost ascultat. Daca am vorbit ceva care dauneaza acestei tari sau am faut rau, ma duc si cer singur sa fac puscarie. Dar daca se demonstreaza ca nu am facut ceva rau, le cer sute de milioane despagubiri nenorocitilor astia, ca alfel nu am cum sa ii numesc", a declarat Ilie Năstase pentru Q Magazine. "ALO, PONTA?" Ce a vorbit premierul la telefon - discuţia pe care vrea să o audă toată ţara13/10/2013 Lucrurile se precipită dramatic azi, după ce ziua a început în forţă cu deschinderea la CSM, unde doi procurori sunt acuzaţi de trafic de influenţă. Ei ar fi negociat cu USL posturile-cheie din DNA şi Ministerul Public, iar DNA le-a ascultat telefoanele. Premierul ar fi fost, şi el, interceptat. Premierul Victor Ponta a recaţionat aproape imediat după apariţia informaţiei privind interceptarea telefonului său. Ponta a cerut DNA să publice imediat convorbirile telefonice care i-au fost interceptate. Premierul consideră că, în cazul în care discuţiile nu sunt prezentate public, înseamnă că această instituţie a intrat în bătălia politică. În şedinţa de Guvernul, Ponta a spus că este normal ca un prim-ministru, "ca orice român", să fie interceptat în discuţiile telefonice şi a spus că speră ca, dacă se poate, să nu fie totuşi prezentate public discuţiile cu soţia sa. Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că a aprobat, la solicitarea DNA, percheziţionarea biroului procurorului George Bălan, membru al CSM, şi a biroului şi locuinţei procurorului Marcel Sâmpetru, detaşat la CSM, ambii învinuiţi de trafic de influenţă. Surse judiciare au declarat anterior că procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui George Bălan, membru al CSM, fost vicepreşedinte al Consiliului, şi a consilierului acestuia, Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general în perioada mandatului lui Ilie Botoş. Bălan şi Marcel Sâmpetru şi-ar fi negociat cu persoane din conducerea USL funcţiile de procuror-şef al DNA şi de procuror general al României. Primele reacţii ale lui Ponta au venit pe Twitter, unde premierul a spus, în engleză, că nu vrea să aibă nimic de-a face cu alegerea conducerii DNA a şi a Procurorului General, iar pe Facebook a scris că urmează o nouă zi de manipulări şi minciuni şi că nu se poate coabita cu Traian Băsescu. Premierul a declarat de mai multe ori în ultima perioadă că procurorul general al României şi şeful DNA trebuie numiţi doar de către Consiliul Superior al Magistraturii, fără implicarea ministrului Justiţiei şi a preşedintelui ţării. UPDATE "România liberă" publică, în ediţia sa online, transcrierea unei convorbiri telefonice dintre procurorul Bălan, învinuit de trafic de influenţă, şi premierul Victor Pontat. Practic, premierul a "picat pe tehnică" (procurorul Bălan era interceptat din februarie şi, la un moment dat, a vorbit la telefon cu Ponta, căruia i-a solicitat o întâlnire). Iată discuţia: "George Bălan: Victor, crezi c-aş putea trece pe la tine astăzi-mâine, când ai tu o fereastră? Victor Ponta: Sigur. Eu sunt la birou până la ora trei. Dacă vrei să-mi faci o vizită, îţi dau o cafea cu plăcere, da?" Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/ponta-publicare-intercepare-telefonu-403256.html#ixzz2hc4ertbB Dosarul întocmit de DNA în cazul Frâncu – mită la primărie are în jur de 120 de pagini. Alături de alte probe, un loc important îl ocupă stenogramele înregistrărilor telefonice. Una dintre aceste stenograme cuprinde – spun sursele – transcrierea unei convorbiri telefonice purtate cu 24 de ore înainte de descinderea DNA la primărie între primarul Emilian Frâncu și directorul ziarului “Vocea Vâlcii” Romeo Popescu. Primarul îi spune ziaristului că se simte singur și obosit, iar ziaristul îi mărturisește primarului că trebuie să fie atent, fiindcă se aud multe și ar fi păcat să își piardă libertatea din lăcomie. Vom vedea amănuntele când dosarul va ajunge în instanță. Deputatul PDL Dan Păsat a fost interceptat de DNA în timp ce comanda prostituate. Interceptările au fost ataşate la dosarul în care este acuzat de şantajarea unui administrator de firmă din Giurgiu. În convorbiri parlamentarul apare cerând informaţii despre felul în care arată fetele dar şi preţul serviciilor oferite. Dan Păsat îşi ruga prietenul de la Giurgiu să îi caute dame de companie. Sumele oferite variau între 100 si 400 de euro. Deputatul cerea câte două tinere pentru distracţie. Apela întotdeauna la prietenul său deoarece era mai sigur. Doar că în acest fel, domnişoarele angajate să satisfacă plăcerile parlamentarului, trebuiau să facă un drum de o oră. Şi cereau bani în plus, pentru benzină. Vasile Crăciun este acum cercetat pentru proxenetism. Dan Păsat este în continuare judecat pentru şantaj. Şi nu numai, anchetatorii DNA au deschis pe numele lui şi un dosar în care este cercetat pentru trafic de influenţă privind licitaţii ilegale în Giurgiu. Desi se spune ca avea o armata de consilieri in securitate, printre care si fosti sase generali din serviciile secrete, Sorin Ovidiu Vintu tot s-a trezit cu telefonul mobil interceptat. Desi, sustin anchetatorii, si-ar fi luat o masura de siguranta pe care a crezut-o infailibila: folosea cartele noi, pe care pe urma le arunca. Nu a fost insa suficient. Si, totusi, este posibil sa-ti feresti convorbirile de interceptari. Iata cum: *Face pe releul GSM* In primul rind, trebuie stiut ca au trecut vremurile in care iti puteai da lesne seama daca telefonul iti era ascultat. Fisiitul permanent, decalarea vocii cu citeva secunde, prietenii la firmele de telefonie care te anuntau daca erai pe lista neagra, nimic din toate astea nu te mai poate avertiza. Pentru ca noua aparatura mobila de interceptare folosita este mult mai ingenioasa, ea pacalindu-ti telefonul. Astfel, aparatul este postat undeva pina in 500 de metri de ”obiectiv” si de acolo emite un semnal puternic. Practic face pe releul GSM, iar mobilul se lasa pacalit, crezind ca transmite catre acesta. Semnalul ajunge si acolo, dar de-abia dupa ce este astfel interceptat. *Schimbatorul de IMEI* Majoritatea românilor isi protejeaza convorbirile folosind mereu cartele noi. Dar totul este in zadar, aparatura de interceptare recunoscind imediat codul IMEI al oricarui mobil in parte, format din 15 cifre. Asa ca mult mai sigur este sa schimbi aleatoriu acest IMEI de fiecare data cind vorbesti la telefon, punind astfel interceptorul pe o pista falsa. Toata “tarasenia” costa intre 2 500 si 7 000 de euro, anume softul sau telefonul gata modificat care se gaseste de vinzare chiar si pe internet. Tot aici, ce-i drept, sint si “pixuri minune” de doar 45 ron, firme din Satu Mare care iti securizeaza linia telefonica si alte oferte mai ieftine. Printre care si cea trimisa multor institutii oficiale – Parlament, ministere, Prefecturi – de catre importatorii de aparatura militara israeliana antiinterceptare. Numai ca trebuie sa-ti faci abonament la ei si s-ar putea sa sari din SRI in Mossad! Cel mai sigur ramine deci tot schimbatorul de IMEI, dupa cum recunosc chiar si surse din rindul “ascultatorilor” sursa Unii parlamentari spun că am ajuns mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu şi toate convorbirile sunt interceptate de serviciile secrete sau de diferite firme private. Alţii susţin că totul este doar o psihoză, o reminiscenţă a perioadei comuniste. Gândul a provocat mai mulţi parlamentari din rândul opoziţiei şi al puterii să răspundă la întrebarea: "Credeţi că vă sunt interceptate convorbirile telefonice?". Pentru cei care au răspuns "nu", a fost adăugată o nouă întrebare: "Aţi glumit cu partenerii de dialog despre faptul că sunteţi ascultaţi?" "M-aş simţi jignit să nu îmi fie ascultate telefoanele pentru că în momentul de faţă avem vreo şapte servicii secrete şi bănuiesc că măcar unul dintre ele să se ocupe şi de telefonul meu", spune candidatul PDL la Primăria Capitalei, Silviu Prigoană. El precizează că există o lege prin care toate convorbirile telefonice, sms-urile şi e-mailurile sunt stocate doi ani. "Sunt cetăţeni ai României care vând informaţii, sunt cetăţeni ai planetei care doresc răul României şi atunci este normal ca prin ordin judecătoresc să poţi despacheta arhiva din urmă cu doi ani", subliniază Prigoană. Pedelistul susţine că nu a simţit în timpul unei convorbiri telefonice că este ascultat, dar nici nu este "atât de cretin să nu conştientizeze că este ascultat". Păun: "Nişte handicapaţi, proşti, retardaţi care vor să ne asculte"Nicolae Păun, deputat ce reprezintă minorităţile naţionale, nu are dubii în ceea ce priveşte interceptarea telefoanelor de către serviciile secrete. "Evident că telefonul este ascultat", a răspuns deputatul. Cel mai mult îl deranjează faptul că simte atunci când este interceptat. "Nu am simţit o dată, ci ar fi trebuit să simtă ei pentru că ar fi trebuit să facă rost de o aparatură mai modernă, măcar să nu mai simţim noi că ne interceptează. Noi ştim, dar nici ei să nu o mai facă. Sunt momente în timpul unei convorbiri telefonice în care se întrerupe aparatul, se aude cum se schimbă banda ş.a.m.d. Acum ce să zic, să pună şi ei mâna să-şi cumpere aparatură din asta mai modernă, mai sofisticată, să nu mai auzim, măcar să ne lase senzaţia că noi nu ştim", susţine Păun. Chiar dacă este sigur că este interceptat, deputatul Păun afirmă că nu are dovezi cu care poate demasca acest lucru. Concluzia sa: "Este o tâmpenie, o prostie, nişte handicapaţi, proşti, retardaţi care vor să ne asculte şi când facem ce facem. Ce dracu să asculte la mine, dacă au nevoie de ceva le spun eu" Ponta: "Este o psihoză naţională că Băsescu ne urmăreşte"Preşedintele PSD, Victor Ponta, este mai reţinut în declaraţii. O interceptare ilegală de convorbiri telefonice petrecută în 1996 este, după aproape 17 ani, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul favorabil pronunțat de CEDO în favoarea reclamanților Constantin Bucur și Mircea Toma conține, însă, pe lângă condamnarea României pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil, și o condamnare a țării noastre pentru refuzul de a colabora cu Curtea Europeană în acest proces. Este o încălcare foarte rară și complet nespecifică unui stat de drept european. În cadrul procesului statul român a refuzat să transmită instanței europene toate documentele necesare soluționării cauzei, pe motiv că unele dintre ele sunt clasificate ca secret de stat și, de aceea, nici Curtea nu poate avea acces la ele. În hotărârea pronunțată de CEDO la data de 8 ianuarie 2013 se spune, însă, că statul român – atunci când a ratificat Convenția Drepturilor omului – și-a asumat și obligația de a declasifica eventuale documente secrete, atunci când este cazul. APADOR-CH i-a susținut pe reclamanți în fața CEDO În 1996, Constantin Bucur, pe atunci angajat al Serviciului Român de Informații (SRI), a dezvăluit într-o conferință de presă că SRI intercepta ilegal convorbiri telefonice ale unor politicieni, jurnaliști și rude ale acestor, în contextul unui fierbinte an electoral. Bucur încercase înainte să sesizeze aceste abuzuri superiorilor săi precum și Parlamentului, dar fără succes. După conferința de presă a avut loc o anchetă parlamentară, iar Bucur a fost judecat de Tribunalul militar, condamnat și concediat pentru divulgarea unor secrete de serviciu care aduceau atingere siguranței naționale. Printre cei ale căror convorbiri telefonice fuseseră interceptate fără mandat de către SRI a fost și ziaristul Mircea Toma (pe atunci la Academia Cațavencu) și fiica lui minoră la acea dată. După mai mulți ani de procese în România, cei trei (Bucur, Toma și fiica sa) s-au adresat CEDO în 2002. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Bucur și Toma c. României, astfel: a reținut încălcarea de către statul român a articolului 38 (obligația de a coopera cu Curtea), a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil), a articolului 10 (dreptul la liberă exprimare), a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și a articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Conventie). APADOR-CH a sustinut demersurile reclamanților, atât logistic cât și prin avocatii Monica Macovei (până la data la care a devenit ministru al justiției) și Dan Mihai care au asigurat reprezentarea celor trei reclamanți în fața Curtii. Statul român trebuie să le plătească daune morale în valoare de 20.000 de euro lui Constantin Bucur și 7.800 de euro lui Mircea Toma și fiicei sale Sorana. Vinovații, protejați de secretul de stat Dincolo de verdictul favorabil reclamanților, rămâne, însă, neclară o situație care se poate perpetua și azi, cu același deznodământ: SRI a încălcat atunci legea și drepturile unor cetățeni care nu erau cercetați sau suspectați de ceva, interceptând niște convorbiri telefonice. Mai apoi statul român a acoperit aceste ilegalități clasificând toate operațiunile sub umbrela unui misterios secret de stat. Ba mai mult, a refuzat să coopereze cu instanța europeană, sub același motiv, ceea ce lasă în continuare nerezolvat cazul Bucur și Toma contra României. Statul român le va plăti despăgubiri reclamanților, dar vinovații rămân în continuare protejați de secretul de stat și, dacă se mai află încă în postura propice, pot să continue și azi să facă același lucru. Până la urmă niște interceptări ilegale ne costă – de la buget – câteva zeci de mii de euro. Numai în caz că se află. Inspectia judiciara din cadrul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a efectuat un control, saptamana trecuta, la unitatile de parchet din judet pentru a verifica modul in care s-au facut interceptarile convorbirilor telefonice anul trecut si in primul semestru al acestui an. Singura unitate care a scapat de verificari a fost Parchetul de pe langa Judecatoria Darabani, unde procurorii nu au facut uz de aceasta metoda. “Se incearca realizarea unei metodologii de lucru unitare si a unei lucrari de bune practici”, a declarat Titiana Ungureanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani. 700 de botosanei ascultati „oficial” in 2011 Oficial, anul trecut, aproape 700 de botosaneni au avut telefoanele interceptate, instantele de judecata autrorizand aceste proceduri in circa 400 de dosare insa numarul e mult mai mare intrucat, in momentul in care se incepe o interceptare, operatorii merg in “panza de paianjen”, orice numar apelat de “subiect” sau care il apeleaza pe cel urmarit fiind interceptat mai departe. Cererile oficiale au venit in cazul unor infractiuni de fapte de coruptie, evaziune fiscala cu prejudicii de peste 40.000 de euro, spalari de bani, contrabanda sau chiar furturi, dar subiectul este unul delicat, procurorii refuzand sa discute pe aceasta tema intrucat informatiile i-ar putea pune in garda pe infractori. Cazuri celebre la Botosani Printre cazurile in care s-a facut uz de interceptari este si dosarul cu spaga de la Comisia pentru expertizarea capacitatii de munca de pe langa Casa Judeteana de Pensii. Banuita ca cerea bani de la cei bolnavi, pensionati anticipat, medicul Liliana Teodoriu a fost supravegheata aproape trei luni de serviciile de informatii, care i-au interceptat si convorbirile telefonice. Aceeasi metoda a fost utilizata si de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Teororism (DIICOT) in decembrie 2011 in cazul anihilarii gruparii de traficanti de tigari de la Stefanesti si Romanesti. Atunci, gruparea numara 26 de membri, iar procurorii au vrut sa vada modul de organizare. La interceptari au apelat si procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Botosani in cazul gruparii de hoti care a actionat la inceputul lui 2011 in municipiul Botosani. In timp ce le ascultau convorbirile, procurorii au aflat ca hotii planuiau un furt in Italia si au organizat descinderile, dejucand planul talharilor cu jaful de peste hotare. Telefoane ascultate intre 30 si 120 de zile Potrivit legii, interceptarile se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului, “daca exista date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata”. Autorizatia se da pe 30 de zile si poate fi prelungita, insa durata totala a interceptarilor, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi 120 de zile. sursa SRI trebuie sa-i plateasca despagubiri lui Patriciu pentru ca i-a ascultat ilegal telefoanele11/10/2013 Legea 51/1991 privind siguranta nationala, in baza careia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, incalca drepturile omului, iar serviciul trebuie sa-i plateasca despagubiri pentru ca “fapta a fost savarsita cu vinovatie”. Este decizia definitiva de vineri a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Serviciul Roman de Informatii va trebui sa ii plateasca lui Dinu Patriciu 50.000 de lei despagubiri, a decis definitiv vineri Inalta Curte de Casatie si Justitie, in procesul in care omul de afaceri a cerut daune pentru ca telefoanele i-ar fi fost ascultate illegal, transmite NewsIn. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis, in februarie 2009, ca SRI trebuie sa ii plateasca lui Dinu Patriciu despagubiri in procesul in care omul de afaceri acuza interceptarea ilegala a telefoanelor sale, magistratii respingand apelul SRI impotriva sentintei instantei inferioare. Decizia CAB care a confirmat hotararea anterioara a Tribunalului prin care SRI trebuie sa ii plateasca 50.000 de lei lui Patriciu a fost atacata cu recurs atat de omul de afaceri, cat si de reprezentantii Serviciului. ICCJ a decis definitiv, vineri, respingerea recursurilor. Tribunalul Bucuresti a stabilit ca interceptarea de catre SRI a convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu are “caracter ilicit, iar fapta a fost savarsita cu vinovatie”, se arata in motivarea sentintei prin care Tribunalul Bucuresti a condamnat SRI sa-i plateasca despagubiri omului de afaceri. Magistratii au invocat, in motivarea sentintei, mai multe pe hotarari ale CEDO, conform carora Legea 51/1991 privind siguranta nationala, in baza careia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, incalca drepturile omului. Tribunalul Bucuresti a retinut, in motivarea sentintei din 11 mai 2007, ca SRI i-a interceptat convorbirile telefonice lui Dinu Patriciu, in perioada 2003 – 2004, sustinand ca are un mandat emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea SRI a invocat si dispozitiile Legii nr. 51/1991 privind singuranta nationala a Romaniei. Judecatorii Tribunalului Bucuresti au decis, pe 11 mai 2007, ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) trebuie sa-i plateasca lui Dinu Patriciu 50.000 de lei cu titlul de daune morale, in dosarul in care omul de afaceri a chemat institutia in instanta pe motiv ca i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice. Prin aceeasi sentinta, instanta a respins ca neintemeiate restul pretentiilor reclamantului, precum si cererea formulata in proces de SC Rompetrol SA. Avoc atii lui Dinu Patriciu au depus o plangere penala impotriva functionarilor care au dispus si efectuat interceptarea convorbirilor sale telefonice, personale si de serviciu. Avocatii considera ca functionarii, a caror identitate nu a fost inca dezvaluita, au actionat in afara cadrului urmaririi penale, fara ca activitatea de interceptare sa fi fost autorizata de un judecator si fara ca la adresa lui Dinu Patriciu sa fi fost formulata vreo acuzatie, pe parcursul anilor 1994 - 2006. Avocatii s-au plans ca nu li s-a pus la dispozitie mandatele emise de procurori in baza carora s-au interceptat telefoanele lui Patriciu. sursa |
AutorTelefon anti interceptare cu IMEI variabil. Arhiva
May 2015
Categorii
All
|