ZIUAnews deține elemente ale unei ample investigații informativ-judiciare desfășurate de SRI pe parcursul a patru ani, în care fostul șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a monitorizat simultan 800 de posturi telefonice ale unor înalți funcționari ai statului și politicieni din Alba, Sibiu și Hunedoara • Actualul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, fost șef birou al DIICOT Sibiu, este instrumentată într-un dosar penal alături de Berbeceanu, arestat săptămâna trecută pentru acțiuni de sprijinire a mafiei • La baza actualului dosar de aderare la grup mafiot, în care este acuzat fostul șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, stau interceptări, filaje, cercetări penale desfășurate atât de DIICOT Alba, cât și de SRI și DGIPI • Întregul ansamblu informațional conduce la ideea că nu este vorba numai de o răfuială locală între grupuri de interese mafiote, ci bătălia se regăsește și la nivel politic, ba chiar la unul foarte înalt.
Acțiunile întreprinse de Berbeceanu în afacerea „Trabucul lui Moș Crăciun", când au fost interceptate concomitent 800 de cartele telefonice, a fost o acțiune tipică de poliție politică, în urma căreia au fost amenințați și șantajați oameni politici. Informațiile din aceste interceptări nu au ajuns numai la îndemâna lui Traian Berbeceanu, ci și la procurori. Implicarea Laurei Codruța Kovesi în această uriașă caracatiță o vulnerabilizează în postura de șef al DNA, începutul relației dintre ea și Berbeceanu având loc în orașul natal al baschetbalistei Kovesi, Sibiu. Dosarul Hidra, unul din multele dosare instrumentate de Berbeceanu, în care nu există niciun cap al mafiei, ci doar cărăuși și executanți, a propulsat-o pe Kovesi în carieră, deși în acest dosar ea a semnat doar două procese verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor, dintre care unul, greșit. Arestarea lui Traian Berbeceanu poate fi doar un prim pas pentru a ajunge la secretele Laurei Codruța Kovesi, dar mai ales la cele ale înalților politicieni din județele Alba, Sibiu și Hunedoara.
Unul dintre cei mai influenți social-democrați din această țară, membru al comisiei de buget-finanțe și senator, Cosmin Nicula, a declarat, în exclusivitate pentru ZIUAnews, realitatea relației dintre el și principalul suspect în cel mai mare caz de poliție politică și crimă organizată din ultimii ani. "Traian Berbeceanu este prietenul meu". Senatorul a refuzat să explice natura prieteniei, cum s-a format, cum a fost alimentată, cum s-a consolidat și mai ales cum a fost întreținută de-a lungul atâtor ani, mai ales că cei doi nu fac parte din aceeași clasă a societății românești.
ZIUAnews a descoperit, însă, că relațiile comisarului Traian Berbeceanu au fost susținute politic, de-a lungul anilor, fiind unicul polițist din România capabil să solicite și să obțină mandate de interceptări telefonice pe opt județe din țară. În general, ofițerii de crimă organizată arondați curților de apel nu au capacitatea de a-și extinde aria de investigații peste județele aflate în jurisdicția instanței Curții de Apel de care țin. Minunea judiciară de a putea obține permisiunea de a intercepta orice fel de telefon din această țară a fost posibilă datorită fostei partenere a lui Berbeceanu, Laura Codruța Kovesi, aflată, până nu demult, la conducerea crimei organizate la nivel național și mutată de curând la DNA.
În realitate, Cosmin Nicula, prietenul lui Berbeceanu, este un foarte bun prieten cu viceprimarul Devei, PSD-istul Ovidiu Moș, celebrul mason de Malta. Prin intermediul lui Moș, rețeaua politică a accesat-o pe cea a procurorilor, mai precis pe Mircea Adrian, șeful DIICOT Hunedoara. De la acesta, legăturile au mers la Nicolae Paștiu, procurorul șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara și abia de la acesta a intrat pe fir Traian Berbeceanu, pe vremea când conducea așa-zisa crimă organizată la nivelul Devei. Un alt procuror alăturat, în schemă, de Mircea Adrian, este Cosmin Glodeanu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva.
Biriescu, omul de afaceri din spatele dosarului lui Berbeceanu, cel care alimenta cu bani înalți funcționari de la combaterea crimei organizate și primea, în schimb, protecție, este fiul spiritual al lui Glodeanu.
Camătă interceptată ambiental
După cum se poate observa, în tot acest dosar cu strigături, de la Hunedoara, toată lumea înregistra pe toată lumea și se filau unii pe alții până intrau în microfonie. Berbeceanu își intercepta șeful în birou, purtând tehnică, în timp ce șeful lui, procurorul șef Mureșan, îi punea tehnică în birou lui Berbeceanu și se jura că nu. Pe de altă parte, SRI și celebrii băieți de la DGIPI plantau și ei pe unde puteau microfoanele. Unul dintre ele a poposit la Glodeanu în birou, adică nașul familiei Biriescu, adică părintele spiritual al celui care îi dădea bani lui Berbeceanu în schimbul protecției poliției. DGIPI, băieții cu microfoanele de la poliție, au ascultat cum Ramona Biriescu, nevasta omului de afaceri, era subiect de discuție cu privire la niște bani între procurorul Glodeanu și omul de afaceri Ioan Groza, dar și la negocieri cu privire la o datorie de 10 miliarde, pe care Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Hunedoara o avea la familia Biriescu prin intermediul unui lichidator judiciar pe nume Viorel Munteanu.
Una peste alta, timp de 5 ani s-au ascultat între ei. La un moment dat, Berbeceanu a vrut să-l "ardă" pe șeful SRI, Ioan Târnu. A dat greș. Ioan Târnu a promis răzbunare. Berbeceanu a fost arestat. Târnu a ascultat mai bine.
Iohannis, tatăl lui Kovesi și SRI-ul
Culorile politice în cele trei județe de influență sunt împărțite între neamțul perfect, portocaliul de Alba și galbenul de Hunedoara. PSD-ul nu prea are jurisdicție, așa că aici intră în scenă Cosmin Nicula, prietenul lui Berbeceanu și unicul om politic de stânga cu influență asupra dispozitivelor de ascultare. În cadrul negocierilor dintre Iohannis și PNL, dar mai ales dintre Iohannis și fotoliul de președinte al României, interceptările de pe axa DIICOT-BCCO Alba au contat enorm. Atitudinea lui Iohannis, inexplicabilă pentru un om politic normal, a fost să refuze accesul la președinție. Ne întrebăm ce îl poate determina pe un om să nu dorească să ajungă președinte de țară? Ei bine, Iohannis nu a vrut nici în ruptul capului.
Tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, procuror șef o viață, a fost de asemenea cel care i-a predat acesteia rețeaua de cunoștințe și oameni sus-puși care meritau sprijinul unui procuror tânăr și cu funcție.
Kovesi, în cel de-al doilea mandat al său de procuror general al României, a fost iertată de DNA-ul lui Daniel Morar, în 2010, când a fost implicată într-un imens scandal de corupție semi-mușamalizat de DNA, cu privire la fostul procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu și la omul de afaceri Ilie Carabulea. Acesta din urmă este cunoscut ca tartorul Sibiului, având sute de dosare civile și penale, îngropate sau dosite de procurori de-a lungul timpului.
Kovesi a fost interceptată în biroul lui Apostu, cu o săptămână înainte ca acesta să fie arestat pentru șpaga luată de la Carabulea, pentru a-i închide acestuia dosarele penale și a-i obține sprijinul procurorului general al României. Deși discuția dintre Kovesi și Apostu a rămas o vreme secretă, procurorii DNA Alba s-au asigurat că implicarea fostului procuror general al României nu va fi îngropată fără urmă și au scurs către presa locală o serie de convorbiri telefonice dintre tatăl lui Kovesi, procurorul Ioan Lascu, și Florin Apostu, în care acesta din urmă îl informa pe tatăl lui Kovesi că se duce să își asigure sprijinul procurorului general al României. Procurorul Ioan Lascu, tatăl lui Kovesi, îl asigura, la rându-i, pe Apostu, că se rezolvă dacă face memoriu. La scurt timp de la discuția dintre Kovesi și Apostu, aceasta a introdus la Înalta Curte de Casație și Justiție un recurs în interesul legii, la cererea lui Apostu, de natură să îi favorizeze pe Carabulea și compania sa, Atlassib. Procurorii DNA Alba au știut, în momentul trimiterii în judecată a lui Apostu și Carabulea că "traficul de influență a avut efect", însă, din cauza lui Daniel Morar și a lipsei totale de independență, nu au putut să îi includă pe Kovesi și pe tatăl acesteia, Ioan Lascu, în dosarul penal Carabulea-Apostu. Ca atare, singurii care s-au dus la închisoare au fost ultimii doi, dar nu pentru mult timp.
Interceptarea a peste 700 de posturi telefonice în aceste județe, în cursul acțiunii lui Berbeceanu, intitulată „Trabucul lui Moș Crăciun", a atras atenția SRI-ului, deoarece, în afara celor 38 de numere de telefon care erau identificate cu nume, prenume și date din buletin, restul aveau mențiunea: „neidentificat". Rapoartele SRI atrag atenția că Berbeceanu își petrecea multe ore în camera „tehnică", în care erau procesate interceptările telefonice. Atâtea numere de telefon trecute ca neidentificate și prezența lui Berbeceanu în camera în care se ascultau convorbirile au atras atenția conducerii SRI, care a raportat la centru câteva numere de telefon depistate ca fiind ale unor înalți funcționari ai statului și oameni politici. Operațiunea gândită de la centru avea ca scop aflarea secretelor acestora, pentru a-i putea controla pe plan local în vederea cooptării lor nu numai pentru planuri politice, dar, mai ales, pentru șantaj. În paralel, se organizau filaje în locurile unde petreceau demnitarii și magistrații, un episod foarte mediatizat în camera tehnică fiind acela al unui procuror care zăcea beat cu fața într-o farfurie cu piure.
Năboiu: mâna dreaptă a lui Berbeceanu, un ilustru anonim
Primul fotoliu de la crimă organizată ocupat de Berbeceanu i-a fost încredințat unui amic de-al lui, comisarul Lucian Năboiu. Prieteni la cataramă și la fel de bine conectați în sistem, cei doi desfășurau o schemă operativă care cuprindea, în mod surprinzător, aceiași membri ai lumii interlope drept informatori, aceiași oameni politici drept confidenți și aceleași femei drept divertisment. Culmea, chiar și aceiași judecători pentru mandatele de arestare. Cu toate acestea, senatorul PSD Cosmin Nicula, prietenul lui Berbeceanu, spune că habar nu are cine este Năboiu, adică fix șeful structurii de crimă organizată din județul în care el este senator.
sursa