Interceptările din dosarele DNA-ului sunt tăiate, adăugate, prelucrate și spilcuite, până să ajungă la dosarul cauzei. De această procedură se ocupă departamentul tehnic al instituției. Nici inculpații, nici instanța și nici experții nu ajung să audă vreodată interceptarea fără prelucrare, de pe suportul ei original, ci numai colajele făcute de specialiștii din DNA. Mai mult, la Institutul Național pentru Expertize Criminalistice (INEC), este un singur expert pe voce și vorbire, Gheorghe Pop, care se contrazice de la expertiză la expertiză, a încercat în nenumărate rânduri să inducă în eroare instanțele și care refuză să folosească programe ce chiar i-ar permite să găsească intervențiile pe interceptări. Pe cale de consecință, toate expertizele pe voce și vorbire din România sunt niște însăilări de date tehhnice, fără legătură cu realitatea științifică și fără a proba vreodată vreo intervenție a aparatului tehnic al DNA.
Procurorii DNA își bazează majoritatea dosarelor pe "regina probelor", adică interceptările convorbirilor telefonice. Numai că aceste interceptări nu ajung la cunoștința inculpaților sau la cea a judecătorilor exact așa cum ele au fost înregistrate, ci trec mai întâi prin butoanele unui specialist de la DNA. Acesta le prelucrează cu același program cu care maneliștii își fac vocea să sune mai bine și rapperii își creează sound-ul din fundul curții: Cool Edit Pro.
Interceptările, prelucrate de DNA cu Cool Edit Pro
În dosarul în care au fost condamnați, în primă instanță, senatorul Cătălin Voicu, fostul judecător al ÎCCJ, Florin Costiniu, dar și oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic, polițistul Gabriel Gheorghe, de la DNA, a transmis instanței un proces-verbal de înaintare a unor interceptări. Iată ce scrie în procesul-verbal: " Astăzi, data de mai sus, în baza ordonanței nr. 310/P/2010, din 25.03.2010 și pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor (...) utilizând programul de editare a fișierelor audio Cool Edit Pro 2.0, instalat pe unitatea centrală marca NEC aparținând DNA, am procedat la prelucrarea înregistrărilor audio al cărui conținut a fost redat în formă scrisă (...). Editarea s-a realizat prin ștergerea fragmentelor audio al cărui conținut nu privește fapta ce formează obiectul cercetării și nu contribuie la identificarea ori localizarea participanților, în urma operațiunii rezultând următoarele fișiere (...)". Este limpede că, tăind anumite fragmente dintr-o conversație, specialistul DNA a alipit alte fragmente, care ar fi avut legătură cu fapta. Cea mai clară dovadă a faptului că interceptările sunt prelucrate, iar expertizele sunt făcute de expertul INEC-ului, Gheorghe Pop, numai pentru a confirma ceea ce dorește DNA, stă tot în dosarul Voicu. Dacă DNA susține, într-un proces-verbal, că interceptările au fost modificate cu programul Cool Edit Pro, expertul Gheorghe Pop, în raportul său de expertiză, din februarie 2012 spune că "în urma examinării cu echipamentele și sistemele din dotarea LIECB (n.n. - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București din subordinea MJ), este foarte probabil ca înregistrările
contestate să reprezinte copii fidele ale unor înregistrări nealterate".
Expertul INEC, sucit brusc în favoarea DNA
Din cercul falsificării interceptărilor nu fac parte numai specialiștii din DNA, în cârdășie cu procurorii și uneori și cu judecătorii. Institutul Național pentru Expertize Criminalistice face masa rotundă. Unicul expert pe voce și vorbire, Gheorghe Pop, făcut pe fugă după plecarea din România a unuia dintre cei mai mari specialiști ai lumii în materie de interceptări, se contrazice de la un raport de expertiză la altul și scrie după cum îi cântă DNA. Dacă în primele rapoarte de expertiză, Pop a admis că pe copii ale interceptărilor se pot face orice fel de intervenții, detectabile cu greu, și că un expert nu poate să aibă la baza raportului de expertiză numai o copie după o interceptare, ci are nevoie de originalul acesteia și de echipamentele cu care aceasta s-a realizat, după mai multe vizite la DNA și după un pseudo-protocol cu șeful Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar (foto), Pop și-a schimbat tactica, ajungând nu numai să se contrazică, dar și să mintă. Spre exemplu, expertul Gheorghe Pop a susținut, într-un raport de expertiză din martie 2011, realizat în dosarul penal nr. 10753/1/2008: "În ce privește părerile experților referitor la conținutul noțiunilor de înregistrare-autentică și înregistrare-originală, acestea sunt concordante, înregistrările originale putând fi considerate autentice în urma certificării printr-o expertiză de autentificare. Înregistrare originală este numai primul exemplar al înregistrării, acesta putând fi ulterior supus multiplicării sau editării legitime, dar și unor procedee de editare în scopul producerii de mijloace de a induce în eroare. (...) actualmente, nu există metodologii sau standard prin intermediul cărora să se stabilească cu certitudine dacă o înregistrare audio/video obținută prin interceptarea comunicațiilor este autentică. Pentru că acestea sunt stocate pe discuri dure sau alte suporturi digitale, intervenția asupra lor este posibilă, iar detecția urmelor unei intervenții nu este sigură în aceste cazuri". Câteva luni mai târziu, adică în decembrie 2011, Pop s-a sucit și, într-un alt raport de expertiză, în dosarul penal nr. 745.1/2007, a scris următoarele: "Ținând cont că aplicațiile cu care au fost gravate suporturile optice respective transferă pe suporturi optice numai înregistrări preexistente la momentul gravării, conduce la concluzia că înregistrările în litigiu nu se află pe suportul lor original, fără ca aceasta să însemne că înregistrările supuse expertizării nu sunt copii fidele ale înregistrărilor originale sau transferări realizate cu acuratețe ale orginalelor din care provin. Ca o consecință a acestei situații, înregistrările în litigiu nu îndeplinesc cumulativ cele trei condiții pentru a fi declarate cert autentice. Aceasta nu înseamnă că evenimentele acustice și/sau vizuale conținute nu au avut loc în realitate, ci numai că suportul pe care acestea ne-au fost puse la dispoziție nu este cel pe care înregistrările în discuție s-au materializat pentru prima dată. (...) examinarea indicatorilor de procesare ai acestora cu programul EdiTracker a relevant absența unor procesări digitale anterioare (...). În absența echipamentului tehnic cu care au fost realizate aceste înregistrări, conchidem că foarte probabil aceste înregistrări reprezintă transferări cu acuratețe obținute prin copiere digitală sau reînregistrare ale unor înregistrări digitale". Brusc, Pop a descoperit că poate analiza și copiile unor interceptări, ca să conchidă că probabil procurorii și polițiștii judiciari din DNA nu au măsluit nimic. Probabil! Ceea ce Pop a uitat este că expertiza ține de știință, nu de probabilitate!
INEC a mințit instanțele, prin Pop
Într-un alt raport de expertiză întocmit de același Gheorghe Pop, ajuns în instanță, se arată că, în conformitate cu manualul de utilizare, programul EdiTracker poate fi folosit pentru înregistrări digitale cu frecvență de eșantionare mai mic de 44 KHz. Pop a tradus însă fraudulos acest pasaj, întrucât în manualul de utilizare se precizează că frecvența de eșantionare trebuie să fie mai mare de 44 KHz (vezi facsimile, mai jos).
CEDO, bătaia de joc a INEC și a instanțelor
Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România, dar și alte state, pentru că drepturile unui inculpat nu au fost respectate, din cauza faptului că acesta nu a avut posibilitatea să aibă un expert parte, instanțele din România nu țin cont de acest lucru și, în complicitate cu INEC, fac un joc de ping-pong cu orice expert parte într-un dosar. De exemplu, instanța dă dispoziție ca expertul parte să se prezinte la INEC pentru a-și lua CD-urile cu interceptări, pe baza cărora trebuie să își fundamenteze obiecțiunile la raportul de expertiză, dar INEC nu permite accesul expertului parte în interiorul instituției. Culmea, INEC a transmis adrese instanțelor, în care le spunea că nu va permite accesul experților parte în interiorul instituției, în pofida dispozițiilor judecătorilor. Prin adresa nr. 65 din 17.01.2011, INEC a comunicat oficial Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie că "expertul criminalist oficial este singurul care are prerogativa de a efectua expertiza criminalistică dispusă de organul judiciar şi de a întocmi raportul de expertiză şi, prin urmare, acestea nu pot fi realizate în prezenţa expertului autorizat ori în comun cu acesta." Deși experții parte au transmis de nenumărate ori instanțelor că sunt împiedicați să ajungă în posesia interceptărilor și, pe cale de consecință, să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil al clienților lor, instanțele nu au luat nicio măsură și continuă să ridice din umeri ori de câte ori un expert parte nu poate să își facă meseria. Instanțele ar fi putut obliga INEC să transmită experților parte clonele/duplicatele interceptărilor ce trebuie analizate, pentru a se asigura, astfel, că inculpaților le sunt respectate toate drepturile procesuale, fără a încălca regulamentele INEC, dar nu au făcut acest lucru.
sursa
Cum folosim telefonul anti interceptare pentru contracararea trucarii inregistrarilor audio?
Activarea functiei de inregistrare automata a convorbirilor telefonice (Recording) va determina inregistrarea audio fara beep-ul de avertizare, a tuturor convorbirilor telefonice. Inregistrarile audio pot constitui probe cruciale in eventualitatea in care convorbirile telefonice interceptate sunt trunchiate, scoase din context sau prelucrate digital intr-o forma care nu corespunde realitatii.